Painting..or not?

Ziua era senina, doar cu cativa nori razleti pe cer. Isi lua geanta cu ustensile necesare pentru pictat si iesi din casa indreptandu-se spre padure, sperand sa gaseasca un loc linistit pentru a picta. Merse cam jumatate de kilometru, ajungand in mijlocul padurii. Isi lasa geanta jos, dupa care incepu sa cerceteze locul cu privirea. Se aseaza langa un copac si isi scoase din geanta, blocul de desen si un creion cu care incepu sa schiteze peisajul din jur.

Era o zi frumoasă de vară , perfectă pentru o plimbare prin pădure , era şi sâmbătă , nu aveam nimic de făcut azi. Am pornit spre pădure , bucurându-mă de umbra oferită de copaci , reducând căldura.
După o jumătate de oră , eram destul de adânc în pădure , m-am oprit făcând o mică pauză , aşezându-mă jos pe iarba moale , sprijinandu-mi spatele de trunchiul unui copac bătrân.
Am scotocit prin rucsac , scoţându-mi sticla de apă şi luând câteva guri din lichidul încă rece , deoarece avea bucăţi de gheaţă înăuntru.

-Ce zii minunata si ce de peisaje frumoase acum am insdpiratie pentru noul meu desen (acesta asezanduse si desenand un peisaj )

Se plimba prin pădure, privind atentă în jurul său.
-Să-mi spună cineva că nu m-am pierdut..murmură pentru sine, stând câteva secunde pe gânduri.
Continua să avansese, întâlnindu-se cu diferite animale, alergând după câteva veveriţe pentru a le putea observa mai bine. Învârtindu-se după ele, nu observă cât de mult se depărtă de ieşirea din pădure, fiind pe punctul de a se lovi de trunchiul unui copac, îmbrăţisându-l fără să vrea. Pe partea opusă a trunchiului, sesiză o prezenţă, dezlipindu-şi între timp mâinile din jurul copacului, ducându-şi o mâna la frunte în timp ce făcu roata acestuia, observând că nu se înşelase, într-adevăr cineva se afla acolo.
-Heya, şopti strâmbându-se continuând să-şi ţină mâna lipită de frunte.

(aceasta se ridica sa caute un loc mai patrunzator pentru a avea mai multa inspiratie)
-Hmmm ce are placut este aici in padure un aer proaspat

Mi-am dezlipit sticla de buze , punandumi-o apoi pe fruntea fierbinte.Mi-am închis ochii , relaxându-mă câteva momente , însă i-am redeschis când am auzit câteva foşnituri în jurul meu. În scurt timp în faţa mea apăru o fată , neah nu o mai văzusem vreodată , mă salută în timp ce se strâmba?
-Uhm salut?am replicat eu uşor nedumerit , lăsându-mi capul într-o parte.

-Aw, aw, aw, şopti pentru ea, lăsându-şi mâna de la frunte, aşezându-se pe jos în stil turcesc, privind pentru câteva clipe în jurul său.
-Ah..eu sunt Kim Seo Yoong, Kiboom, mai pe scurt, mormăi zâmbind uşor către acesta, sperând să nu fie respinsă.

Mi-am aruncat sticla la loc în rucsac , lângă celelalte chestii de pe acolo şi l-am închis. Am analizat-o apoi pe fată , avea fruntea roşie , probabil se lovise.
-Aham Kim..S...şi încă ceva...am zis eu cam încurcat de nume , apoi am fost uşurat când mi-a spus faza cu mai pe scurt . Deci Kiboom huh?Ah eu mă numesc Kannon , am zis întinzându-mi apoi mâna pentru o strângere , după care m-am ridicat în picioare , uitându-mă prin jur.

-Încântată de asemenea, Kannon.
Îşi scoase o mică oglindă din rucsacul avut în spate, privindu-şi fruntea.
-This must be a joke, c'mon, nici măcar nu l-am atins puternic, murmură îmbufnându-se precum un copil mic, privind copacul în care se "accidentase".

-Deduc că iubeşti natura , în special copacii huh?Cred totuşi că l-ai strâns cam tare în braţe , săracul copac , am zis eu râzând , privind-o cu coada ochiului. Mi-am pus rucsacul în spate , pregătit să-mi reiau plimbarea.
-Şi cu ce ocazie pe aici?La plimbare?Sau la vânătoare de copaci , pardon, violare de copaci? am întrebat eu , încă uşor amuzat.

-Hmph, iubesc natura, dar nu în sensul ăla, şi categoric nu copacii. And, am venit pentru o plimbare...şopti către acesta, privindu-l uşor amuzată.
-Eh, dacă nu te deranjez, pot veni cu tine? Cred că..m-am cam rătăcit, şi ai apăra copacii de mine, continuă, râzând scurt în timp ce se ridică de pe jos, scuturându-se.

-Uhm nu mă deranjează dacă îmi ţii companie, am milă de copaci , am zis eu începând să merg. Dar sper că te mişti repede , mi s-a spus că am viteză la mers şi poate te pierzi iar şi rămâi singură cu copacii şi apoi îi violezi , ah crudă soarta copacilor , am continuat eu faza , abţinându-mă să nu râd şi să păr cât mai serios.

-Ţi-am zis că nu violez copaci! replică, strâmbându-se, urmându-l. Don't worry, rezist la mers rapid, şi dacă e nevoie, mă leg de tine, astfel sigur nu te pierd, continuă râzând, amintindu-şi că avea o frânghie prin rucsac.

-Da de unde...ştiu eu că vrei să faci asta...pff dar văd că-ţi place destul de mult să te strâmbi la mine neh? Să sperăm că rezişti şi nici să nu te gândeşti....eu nu's cal să trag greutăţi după mine , dacă vei încerca te voi lega eu de un copac şi vă las singurei să faceţi nebunii în voie , vezi că tot la tine ţin? nu la copac , yeah parcă apăram copacii...atunci te leg de o piatră?am replicat eu în timp ce am sărit un pârâu după care m-am oprit un moment , uitându-mă în spate.

Îl urmă, sărind peste pârâu de asemenea.
-Nici nu mă puteai căra, la ce grea sunt, mormăi pe un ton sarcastic, privind în jurul său. Nu mulţumesc, nu vreau să fiu legată nici de un copac, nici de o piatră, continuă pe un ton mai serios, preferând să nu se strâmbe sau ceva. Ah, şi să ştii că nu mă strâmbam la tine, pur şi simplu o fac...

-Aham deci strâmbatul e un hobby de al tău huh?Hm...şi acum , de ce ai devenit atât de serioasă?Te-ai supărat cumva?am întrebat ridicând din sprânceană. Am apucat-o apoi cu mâinile de obraji şi am tras-o de ei.
-Haide zâmbeşte! Ştiu că poţi , am zis eu rânjind ca model.

-Aw, aw, aw, doare.. şopti închizând scurt ochii, încercând să se abţină să nu râdă, însă cedă peste câteva clipe.
Zâmbi scurt, scoţând după limba la acesta.
-De-obicei nu zâmbesc la comandă, dar să zicem că am făcut o excepţie..murmură, trecându-i o idee prin minte, prinzându-l de obraji, aplicându-i acelaşi tratament, în timp ce râdea.

-Eh deci sunt o excepţie huh?Acum mă simt bine , am zis eu râzând şi ridicând din sprâncene. Dar am încetat când tânăra mă apucă şi ea de obraji.
-Wey doale....auch....am zis eu cam greu , dar apoi mă continuat şi eu să o trag de ei.
-Şi asta vlea să fie lăzbunale?am mai reuşit să strecor câteva cuvinte cam pocite însă.

-Ceva de genul..dacă nu ai mai trage şi tu..cred că nu îmi mai simt deloc obrajii, murmură în timp ce îi dădu drumul, prinzându-i mâinile astfel eliberându-se şi pe sine, aşezându-şi, în schimb, pe ale sale pe proprii obraji, masându-şi încet.
-Doale, baka! şopti pe un ton mai copilăros, preferând să-şi ţină în continuare obrajii acoperiţi în proprile sale palme. Însă când observă roşeaţa pronunţată de pe obrajii celeilalte persoane, bufni puternic în râs.

-Hey...am zis eu în timp ce mi-am apăsat obrajii cu degetele , încă doare şi sunt cam calzi , la pariu sunt şi roşii neh?am dedus eu , încercând să găsesc motivul pentru care râdea. Am scotocit prin rucsac , scoţând sticla cu apa rece şi punandumi-o pe obraji "Yeah mult mai bine" am zis eu trăgând puternic aer în piept. Am continuat să merg , cam aerian deh şi m-am împiedicat de ceva , pierzându-mi echilibrul şi căzând , însă m-am sprijinit într-o mână apoi am sărit rapid în picioare , deşi acum mă durea şi palma , nimerisem într-o piatră , yup ca de obicei am un noroc , ehe mai îmi curgea şi sânge. Am oftat scurt , apoi m-am uitat în spate şi am observat că mă împiedicasem de piciorul unei fete care desena?

Îl privea în timp ce alergă pentru a-l ajunge.
"Într-adevăr..se mişcă repede." gândi privindu-i toate mişcările, mişcând negativ din cap atunci când observă sângele.
-Nu eşti făcut să fii cascador, să ştii, şopti pe un ton sarcastic, scotocind prin rucscacul său, găsind nişte bandaje, aruncându-le acestuia.
-Foloseşte-le~ murmură în timp ce privi în jur, observând persoana cuprinsă în pictură, neştiind dacă să o deranjeze sau nu.
"Better not."

Eram atât de concentrată pe desen incât numai auzeam şi nici numai vedeam in jurul meu. Aproape terminasem de schiţat desenul când am simţit că ceva sau cineva se impidicase de piciorul meu care stătea intins. Mi-am ridicat privirea din foaie indreptând-o spre băiat. L-am mai privit putin observând că din palma îi curge sange. M-am ridicat repede şi m-am dus spre el, prinzându-i mâna rănită in a mea.
-Umm...scuze! Eşti bine ? am intrebat mutându-mi privirea de la mâna lui catre faţă.

Am prins plasturile pe care mi le aruncă tânăra între degete :
-Thanks! însă nu le puteam folosi încă , prea mult "bulion" , m-am uitat prin jur să văd pe unde îmi aterizase sticla cu apă.
Brusc fata de care mă împiedicasem veni lângă , aproape că m-a şi speriat , m-a prins de mână şi s-a uitat la rana mea , apoi mă privi în ochi , ceva era ciudat , simţeam din nou aceea nostalgie amară pe care o credeam uitată până acum. Am rămas blocat , amintindu-mi mai multe lucruri.

L-am privit câteva minute, nu îmi pot explica de ce, dar ochii lui mă captivau. Mi-am clătinat capul, evitându-i privirea, apoi m-am uitat din nou la mâna din care curgea sânge. Am inceput să privesc în jur, în speranţa de a găsi un mic râu, dar în zadar. În loc de râu, am zărit o sticla de apă, presupun că i-a căzut când s-a împiedicat de mine. M-am dus repede şi am luat-o. I-am desfăcut dopul şi am început să torn pe rana baiatului,care parea căyzut pe gânduri.
-Gata...mult mai bine!Acum poţi pune plasturele! am spus bucuroasă cănd am văzut mâna curată fără sângele acela pe ea.

"De ce mă simt în plus..?"
Privea sprijinită de copac fără a spune ceva, neînţelegând de ce îi apăruse brusc acel sentiment.
-Eh, poate chiar sunt, şopti pentru sine, lăsându-şi corpul să alunece în jos închizând scurt ochii la contactul cu pământul.